Revista >> Octombrie 2017 [Nr.198] >> Smart City

Proiectele „smart“ încep să capete consistenţă la nivel local

Radu Ghitulescu

26 Octombrie 2017

Modelele de bune practici ale administrațiilor locale, inițiativele în domeniul standardizării și anunțurile organizațiilor profesionale, parteneriatele public-privat, metodele de finanțare și cele de desfășurare a licitațiilor publice au reprezentat câteva dintre temele de interes ale „Smart Cities of Romania 2017“, eveniment dedicat dezvoltării orașelor inteligente din România.

În multitudinea de evenimente dedicate orașelor inteligente apărute în ultimul an, „Smart Cities of Romania“ face o notă aparte, nu doar prin amploare și vechime, cât și prin complementaritatea abordării tematice. Spre deosebire de evenimentele similare, „Smart Cities of Romania“ reunește specialiști din varii domenii, atât din mediul privat, cât și din cel public, oferind prilejul optim pentru lansarea unor anunțuri importante pentru dezvoltarea orașelor inteligente în România.

Se pregăteşte un grup inter-ministerial
În deschiderea evenimentului, Maria-Manuela Catrina, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), a declarat că ministerul pe care îl reprezintă este pregătit să își asume implicarea în dezvoltarea orașelor inteligente, nu printr-o strategie la nivel național, ci mai mult la nivel de coordonare și standardizare. „În ultima perioadă am văzut mai multe proiecte «smart» în diverse zone din țară, atât abordări punctuale, cât și integrative. De aceea cred că este momentul ca MCSI – împreună cu orașele care au demarat inițiative «Smart City», dar și cu reprezentanții mediului privat, care deține o arie de expertiză pe care noi, în zona publică, nu o avem – să stabilească o serie de principii după care să funcționeze aceste soluții și o serie de standarde de interoperabilitate. Este obligația noastră să ne concentrăm eforturile pentru a construi proiecte Smart City sustenabile, motiv pentru care dorim să creăm un grup de lucru inter-ministerial, care să includă reprezentanți ai MCSI, ai Ministerului Energiei, Mediului și ai altor instituții ale administrației centrale care au un cuvânt de spus în ceea privește viitorul orașelor inteligente în România“, a precizat secretarul de stat.

Standarde localizate şi şcoală de City Manageri
Standardizarea menționată de reprezentantul MCSI a reprezentat unul dintre leit-motivele „Smart Cities of Romania 2017“, abordat din varii perspective. Frecvența acestui subiect este justificată din necesitatea interoperabilității sistemelor „smart“ și asigurarea dezvoltărilor ulterioare.
Pentru atingerea acestor deziderate, Valerică Corciova, șef Serviciu standardizare electrotehnică, energetică și TIC în cadrul Asociației de Standardizare din România (ASRO), a adresat un apel către administrațiile publice care doresc să dezvolte și implementeze inițiative „smart“, dar și către specialiștii din mediul privat implicați direct în astfel de proiecte, de a participa la procesul de standardizare în comitetele tehnice și grupurile de lucru constituite la nivel național.
Un al doilea anunț important adresat cu precădere administrației publice centrale și locale a fost făcut de către Marin Florea, președintele Asociației Administratorilor Publici din România (AAPRO): „Am a inițiat împreună cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Institutul Național de Administrație un proiect comun de deschidere a primei școli de City Manageri din România. Unul dintre cele cinci module ale programei va fi dedicat problematicii de Smart City“.

Modele de bune practici la nivel local
În cadrul ediției din acest an a expo-conferinței au fost prezentate modele de transpunere în practică a proiectelor „smart“ la condițiile specifice orașelor românești. Un prim exemplu în acest sens a fost cel al Primăriei Timișoara, prezentat de către viceprimarul Dan Diaconu. Acesta a precizat din start că orașul de pe Bega nu are o strategie Smart City în adevăratul sens al cuvântului, ci încearcă să găsească soluții inteligente la problemele cu care se confruntă. „Este foarte dificil pentru o municipalitate din România să atragă resursele financiare necesare pentru a deveni un oraș inteligent. Accesul la fondurile europene este dificil, iar fondurile naționale au vagi urme de «Smart City». Practic, combustibilul pentru orașe inteligente nu prea există“, a declarat Diaconu. În pofida acestor dificultăți, Timișoara a pus de-a lungul ultimilor ani bazele unei infrastructuri inteligente solide pentru dezvoltarea viitoare a orașului prin soluția de Traffic Management implementată (unul dintre cele mai moderne sisteme din Sud-Estul Europei la momentul actual), prin sistemul de Smart Lighting (care integrează soluții de energie solară), proiectele de extindere graduală a sistemului de Smart Parking la nivelul întregului oraș, rețeaua publică de fibră optică, rețeaua LoRaWAN (realizată printr-o inițiativă privată), rețeaua Wi-Fi free (extinsă în mod constant), sistemul de bike-sharing etc.
O abordare similară, a dezvoltării componentelor „smart“ în directă corelație cu necesitățile reale ale cetățenilor, a fost urmată și de către orașul Sibiu. Astrid Cora Fodor, primarul fostei Capitale culturale europene de acum 10 ani, a insistat pe importanța implicării locuitorilor orașului în procesul decizional și de definire a strategiei integrate de dezvoltare. La capitolul reușite, edilul Sibiului a nominalizat: • platforma de de e-Administrație (accesată de 20.000 de cetățeni); • aplicația mobilă dezvoltată încă din 2013 prin intermediul căreia populația poate interacționa cu administrația • dezvoltarea planului de mobilitate urbană (în urma căruia autobaza a fost mutată în exteriorul orașului, la momentul actual Sibiul deținând cea mai modernă autobază din România, iar flota de transport public a fost extinsă cu autobuze electrice); • proiectele de eficientizare energetică, revitalizare urbană și cele de colectare selectivă a deșeurilor (pe cinci fracții, o realizare încă unicat în România) etc.
Exemple detaliate de dezvoltare a strategiilor „smart“ au mai fost prezentate de către Gabriela Vlad, ICT Manager la Primăria Brașov, dar și de către Stelian Brad, președintele Clusterului Cluj IT, care a făcut o diferențiere clară între proiectele de informatizare ale unei administrații publice și inițiativele „smart“ propriu-zise. Președintele Cluj IT Cluster a insistat asupra necesității dezvoltării parteneriatelor public-privat, detaliind modul în care un cluster poate reuni în acelasș proiecte entități publice și organizații concurente din mediul privat.
Subiectul parteneriatelor public-privat a fost abordat și în cadrul unei sesiuni dedicate, în care au fost prezentate posibilele aplicații ale Legii 233/2016 în proiectele de dezvoltare ale orașelor inteligente. De o atenție deosebită s-au bucurat și prezentările soluțiilor de finanțare oferite de către Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), precum și a cazurilor în care poate fi folosită procedura de consultare a pieței în conformitate cu prevederile noii Legi a achizițiilor publice.
Concluzia „Smart Cities of România 2017“ este clară: orașele românești au depășit nivelul tatonărilor teoretice și au nevoie de o abordarea pragmatică a conceptului de oraș inteligent. Un „diagnostic“ validat în cele două zile de desfășurare ale evenimentului atât de către reprezentanții administrațiilor publice locale, cât și de cei ai mediului privat.

„Avocatul diavolului“

O prezență aparte la „Smart Cities of Romania 2017“ a fost cea a antropologului Vintilă Mihăilescu, directorul Departamentului de Sociologie din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Profesorul Mihăilescu a prezentat un studiu de caz realizat la Deva, unde cele câteva inițiative „smart“ lansate nu au utilitate directă, nefiind aliniate la realitățile socio-economice ale orașului. Una dintre materializările anecdotice ale acestui tip de „forme fără fond“ este cel al centrului de afaceri din Deva, o clădire nouă, dar neocupata de ani de zile, în fața căreia pasc vacile.

Premianţii „Smart Cities of Romania 2017“

Ca și în cadrul edițiilor precedente, organizatorii expo-conferinței „Smart Cities of Romania“ au premiat cele mai importante inițiative locale în domeniul orașelor inteligente. Anul acesta, printre premianți s-au numărat: • Primăria Municipiului Brașov – Premiul pentru strategia „smart“, acordat pentru abordarea strategică a dezvoltării orașului, cu investiții majore în infrastructura Smart City, eAdministrație și managementul inteligent al teritoriului. • Dahua Technology – Premiul pentru viziune tehnologică, acordat pentru integrarea tehnologiilor de Inteligență Artificială în portofoliul de soluții „smart“ de securitate. • Primăria Municipiului Timișoara – Premiul pentru proiectul anului, acordat pentru inițiativa de creare a unei rețele de senzori care acoperă întreg orașul, colectând date din teren pentru monitorizarea și analiza a diferiți parametri din diverse domenii, precum utilități, agricultură, transport. • Asociația Administratorilor Publici din România – Premiul pentru implicare, acordat pentru promovarea activă a conceptului Smart City și a beneficiilor pe care acesta le livrează comunităților. • Cluj IT Cluster – Premiul pentru cea mai importantă inițiativă de asociere, acordat celui mai activ cluster IT, care a reușit să agrege în perioada 2016-2017 cele mai multe organizații din mediul public și privat în proiecte Smart City. • Telekom România – Premiul pentru activitate, acordat pentru realizarea celui de al doilea proiect-pilot Smart City, în colaborare cu Primăria Constanța.